Un sandwich. Simplu.
Ai să mai vrei o felie după asta. Abține-te. Las-o pe mai târziu sau pe mâine. Lucrurile bune trebuiesc râvnite. Sandwich-ul e și mai gustos dacă ți se duc gândurile la el toată ziua, cu anticipație.
Taie o felie de pâine bună, cu maia. Îți trebuie acrișorul unei pâini ușor artizanale. Acesta nu-i un sandwich snowflake. Frige-o un pic pe tigaie. Fără nimic. Doar cât s-o rumenești ușor pe ambele părți și să-i păstrezi miezul încă moale.
Deschide borcănașul cu roșii în ulei. Deocamdată lasă roșiile în pace. Revenim la ele curând. Stropește felia de pâine cu câteva lingurițe de ulei din borcănaș. Încearcă să pescuiești vreo câteva capere din borcănaș, sau usturoi, sau orice alt condiment înoată pe-acolo. Acum poți așeza pe pâine și câteva roșii.
Ia bucata de cașcaval. Trebuie să fie un cașcaval cu caracter. Cel din lapte de vacă e prea cuminte, vrea să se piardă printre gusturi. Îți trebuie un cașcaval din lapte de oaie, sau capră. Un cașcaval din care, dacă mănânci o feliuță, îți rămâne pe respirație vreo oră. Eu am un Manchego; perfect. Ia peeler-ul și rade câteva așchii din cașcaval. Când crezi că e suficient, mai rade tot pe-atâtea și așază-le pe felia de pâine cu roșii și ulei.
Ultimul pas, acoperă totul cu câteva felii de jamon, sau prosciutto. Nu multe, că nu vrei să domine tot sandwich-ul. Doar cât să acopere felia de pâine într-un strat subțire.
Atât. Savuros, gustos, simplu.
Ai să mai vrei o felie după asta. Abține-te. Las-o pe mai târziu sau pe mâine. Lucrurile bune trebuiesc râvnite. Sandwich-ul e și mai gustos dacă ți se duc gândurile la el toată ziua, cu anticipație.
